Viața în oglindă

  Biserica. În unele țări (cum ar fi Rusia) a devenit punct de observație pentru trupele aflate în război, o unealtă infiltrată, o armă cu potirul în mână și microfonul Kremlinului în altar; în altele, așa cam ca la noi, e infiltrată în politică și în afaceri. O pseudo-biserică în care icoana e doar pretext, iar tămâia, un camuflaj olfactiv pentru mirosul de praf de pușcă – sau de rahat, după caz... În acest punct, e legitim să ne întrebăm ce mai înseamnă religia când e atât de profund complice cu politica – nu doar cu politica „banală” a alegerilor și a discursurilor, ci chiar și cu cea a războiului și a exterminării. Ce mai e Dumnezeu, într-un context în care slujitorii săi le jură fidelitate serviciilor secrete, iar Cuvântul este armă de propagandă? Ce mai este Biserica atunci când devine interfață a unui regim? - O prelungire molcomă a puterii, cu sutană în loc de uniformă, cu crucea ridicată ca lozincă. O Biserică în care “învățămintele” sunt adaptate unui discurs politic, ia...

  Într-un interviu memorabil din 1988, realizat de jurnalistul Bill Moyers în cadrul seriei ”A World of Ideas” , scriitorul și omul de știință Isaac Asimov propune o metaforă aparent banală, dar profund revelatoare, despre efectele suprapopulării asupra democrației, libertății individuale și demnității umane. „Metafora Băii” devine astfel un comentariu filosofic în miniatură, despre cum aglomerația umană și presiunea numerică pot distruge până și valori fundamentale ale societății moderne. Acesta este un fragment din interviu:   BILL MAYERS : „Ce se întâmplă cu demnitatea speciei umane, dacă creșterea populației continuă în același ritm?”     ISAAC ASIMOV : „Va fi complet distrusă. Voi folosi ceea ce eu numesc ”Metafora Băii”:  Dacă doi oameni locuiesc într-un apartament cu două băi, atunci amândoi au libertate totală în privința  folosirii băii. Pot merge la baie oricând doresc, pot rămâne cât vor, pentru orice au nevoie.  Și toată lumea crede în Lib...