Despre abuz - Reflexii în Oglinda Socială
Că ne convine, sau, mai degrabă, nu ne convine să credem, a buzul este o realitate crudă ce se ascunde, în general, în spatele ușilor închise. Nu este o problemă individuală, ci o reflexie a societății umane care îl cultivă, îl ascunde, îi disimulează efectele și, la urma-urmei, îl normalizează. A uzim aproape zilnic despre abuzuri, citim statistici care conțin tot felul de informații teribile, dar cu toate acestea, cei mai mulți oameni nu vor recunoaște niciodată că abuzul există lângă ei sau chiar în ei. Abuzatorii sunt, de prea multe ori, membri ai familiei iubitoare, vecinii simpatici sau colegii populari de la lucru. Relativizarea abuzului este o practică a abuzatorilor, care distrag astfel atenția de la ei înșiși. Aceștia pretind adesea, de ochii lumii, că recunosc abuzul, ba chiar se fac că îl condamnă – dar, în mod convenabil, acesta nu are niciodată legătură directă cu ei, ci cu alți oameni, abstractizați, aflați la distanță, și care mai și exagerează. Cel puțin ...