Viața în oglindă

Eram, cu treabă, acum ceva vreme, într-o instituție de învățământ, dintr-un oraș de care este legată performanța românească istorică la gimnastică. Instituția de care vorbesc părea destul de ok, cel puțin pentru standardele la care pot accede deocamdată instituțiile de învățământ, în materie de aspect și de dotări. Ceea ce mi-a atras mie atenția însă a fost un mic panou, amplasat lângă sala de sport, în marginea căruia scria cu litere de-o șchioapă: "COLȚUL OLIMPIC". Nu avea mai mult de 70/30 cm, era din plută și avea răstignite pe el vreo 3-4 coli ministeriale prăfuite, pline exclusiv de texte anoste, spre care cu siguranță nimeni nu și-a aruncat privirea în mod conștient vreodată - în afară, probabil, de autor (asta dacă nu le-o fi dat copy-paste și printat într-o noapte când era beat și oricum nu știa pre bine ce face). "Colțul olimpic" înseamnă 3 vorbe de lemn aruncate, fără nicio considerație sau fler. Cică "Jocurile olimpice în imaginația copiilor", ...